~Ana-chan~
...::♡Anime Fantasy♡::...
 Din: Medigidia
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 196
|
|
Am adus contul!!!!!!!!!!!scuze k a durat atat!!!!!!!
Cu pasi marunti, incet, ma apropi de copac. Parca mi s-au inmuiat picioarele. „Ce s-a intamplat! Poate ma-m indragostit? Nu e posibil!”. Fara sa imi dau seama ajunsesem la copac si priveam acel baiat... Ochii lui... de cel mai intunecat abis ma incantau si infricosau in acelasi timp... dar am indraznit sa spun:
- Buna... sunt noua aici si as vrea sa imi fac prieteni, as vrea sa...
- Si ce imi spui mie? Mi-o taie el. Dute si fa-ti prieteni!
- Am vrut doar sa fimi amici! Atata tot! Nu inseamna ca trebuie sa fi atat de necioplit! Am spus eu. Fara voia mea, de abia acum mi-am dat seama, ca am inceput sa tip la el. Imi arunca o privire ce practic ma ingheta. Ma masura din cap pana in picioare si imi observa fiecare trasatura, mai ales smaraldele ochilor... ce erau triste din cauza lui.
Ma-m intors, am plecat capul si am facut cativa pasi... nu am mai rezistat... cand am intors capul, nu mai era in copac, disparuse! „Dar oare unde putea sa mearga?! Ce i-am facut!?” ma intrebam in sinea mea. Iar am plecat capul si... un colier de margaritare, din nou imi impodobi ochii. Am simtit pe umarul meu o mana calda. Mi-am sters lacrimile si m-am intors. Nu era altul decat Akimico. Cu o voce blanda, el imi spuse:
- Nu ai facut nimic. Asa e el. Sasuke Uchiha e un nenorocit ingamfat.
- Eu doar am vrut sa imi fac prieteni...
- Akimico, cine este domnisoara cu care stai de vorba? Se auzi o voce din spatele meu. Ma intorc si il vad pe Neji, cu aceeasi ochi de zambile sterse ca ai Hinatei... zambind! Zambea! Din cate auzisem el nu zambea des... era rece ca si Gaara aproape... dar acum zambea! Poate era politicos...
- Sakura... Sakura Haruno. Raspund eu putin uimita.
- Noi toti suntem vecini. Ma indoiesc ca stiai.
- Nu stiam...
- Eu trebuie sa plec... dar ne vedem mai tarziu! Spuse Neji dand sa plece.
- As vrea sa te conduc acasa maine dupa ore, daca imi permiti... spuse Akimico cu jumatate de glas.
- As fi bucuroasa.
- Atunci pe mai tarziu... imi spuse Akimico mergand spre intrarea catre scoala.
„Ar trebui sa intru in clasa... nu vreau sa intarzi tocmai in prima zi...ce impresie o sa isi faca profesorii despre mine?” mi-am spus eu in gand auzin soneria anuntand intrarea elevilor in clase.
Am intrat cu toti copiii in rand. Ma uitam de colo-colo ca la felul 15 (deoarece felul 14 nu era de ajuns), nu cunosteam nimic. Am urcat scarile... ma tineam dupa grup de parca asta ar fi cel mai important lucru. Ma simteam urmarita... si chiar eram! Doua persoane ma urmareau... unul era acel brunet cu ochii de onix... al doilea era un baiat de afara... ce se uita pe geam la mine de parca as fi fost un inger coborat din cer... (defapt aproape toti baietii se uitau asa la mine)... statea intr-un copac, dar intr-o secunda disparu! In sfarsit am ajuns in clasa... m-am asezat intr-o banca, imediat ce eu m-am asezat, aparu ca din senin Naruto, „Bufonul clasei” cum il numeau unii. El se aseza langa mine si incepu discutia:
- Buna... ma numesc... Naruto... Uzumachi...
Era rosu la fata, mai mai ca rubinul in forma de floare ce imi decora lantisorul.
- Buna! Eu ma numesc Sakura Haruno!am spus eu zambind.
- Ce...n-nume... f-f-frumos!
Nu mai era nici un loc liber... decat cel de langa mine... in aceeasi clipa in care eu mi-am dat seama ca numai locul de langa mine era gol, pe usa intra Sasuke. Priveam cu tristete locul de langa mine si ma intrebam de ce nu puteau bancile sa aiba 2 locuri in loc de 3. Sasuke se apropia din ce in ce mai mult de banca mea... se opri in dreptul locului liber si se aseza fara sa scoata un sunet. Ma uit spre Naruto, se pare ca purta o discutie (mai bine zis o cearta) foarte importanta cu Kiba. Sasuke se uita intr-un punct anume ce numai el il vedea se pare... era... foarte ganditor... dar parca imi frangea inima... DAR STAI! EU DE CE MA UITAM LA EL!?!?!??!?!?!? Am oftat scurt si... se pare ca fara sa vreau l-am facut sa ma priveasca. Ma uitam prin fereastra la peisajul monoton, inainte de a observa ca ma priveste... Ochii lui nu mai aveau o privire rece... ci una blanda... ingrijorata... se uita cand la mine cand la fereastra... oare la ce se uita?
- Sakura chan, s-a intamplat ceva?ma intreba Naruto cu o fata putin cam ingrijorata, ai o fata foarte serioasa...
- Nu e nimic... Naruto kun...
- Bine! Hooo..... rasufla Naruto usurat.
In sfarsit, dupa cateva minute aparu senseiul nostru... cat mai intarziase! Avea o bluza ce la propriu se termina pana la nas, par argintiu si ciufulit, bandana satului ii era pe un ochi. Spuse:
- Buna copii, ma numesc Kakashi Hatake. Voi fi de acum in colo unul dintre profesorii vostri si dirigintele vostru. Acum... pentru a imi forma o parere despre voi, am sa va pun o intrebare, cine raspunde la ea va avea nota maxima pentru ziua de azi.
- Suuuuuuuuuppeeeeeeerr!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! strigara aproape toti copiii in cor.
- Dar va avertizez ca nu este prea usoara, suspinele copiilor dezamagiti se auzira, deci ce inseamna Chakra Sacra?
- CEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE?!?!??!?!??!?!?!?!?
Spre surprinderea mea, eu stiam ce inseamna Chakra Sacra. Nu stiam de la cine sau de cand... cred ca stiam din totdeauna. Am ridicat mana.... toti au fost surprinsi ca eu, tocmai eu, cea noua stia! Kakashi sensei m-a pus in fata clasei iar eu am inceput sa spun, in timp ce uni copii se uitau la mine cu invidie:
- Chakra Sacra se poate localiza printr-o aura de culoare ce variaza in functie de detinator. Ea este de doua feluri, poate fii Yumibi sau Sumibi. Sumibi-ul se dobandeste dupa nastere, prin contopirea unuia din parintii nou-nascutului cu un alt detinator al Sumibi-ului, cu conditia ca unul din parinti sa sa nu fie detinator al Sumibi-ului sau al Yumibi-ului, deoarece prin contopirea celor doi detinatori ai Chakrei Sacre, pruncul va muri la nastere. Yumibi-ul este diferit de Sumibi, Yumibi-ul se dobandeste odata la 1000 de ani, de o anumita persoana, cu acordul unui detinator al Yumibi-ului. Deci, tragem concluzia ca Yumibi-ul este un fel de mostenire lasata nu neaparat de un membru al familiei viitorului detinator al Yumibi-ului. Deci din aceste doua cazuri ne dam seama ca Chakra Sacra nu poate fii avuta de oricine, ci de un anumit ales, la fel ca Chakra Demonica.
- Foarte bine domnisoara Haruno! exclama Kakashi sensei. Profesorii tai au avut dreptate, chiar esti foarte isteata! Un ninja incepator nu ar fi stiut asta! Bravo! 10 este nota ta pentru azi!
- Multumesc Kakashi sensei! Am spus eu multumita.
M-am intors in banca sub privirile uimite ale tuturor, mai ales a lui Sasuke. Ma asez in banca. Naruto ma felicita, dar Sasuke se uita in alta parte imediat ce eu am intors capul spre el.
Usa se deschise cu zgomot si un profesor intra si ii dadu lui Kakashi o hartie. Kakashi sensei incepu sa spuna:
- S-a hotarat cine cu cine va fi in echipa. Echipele sunt de cate trei. Deci... echipa numarul 1...... echipa numarul 7 este formata din Sasuke Uchiha, Naruto Uzumachi si Sakura Haruno, echipa numarul 8....
Eu cu Sasuke si cu Naruto... cu Naruto merge dar cu Sasuke.... e foarte rece... ca un cub de gheata... ma uit in ochii lui si vad o privire.... BLANDA!?!?!? Ma asteptam la o privire foarte foarte rece... dar... nu era... nu ma asteptam asa ca am intors capul...
- Copii, puteti pleca acasa acum...
- YUHUUUUUUUUU!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!fusese intrerupt Kakashi de copiii ce erau deja la usa.
Eu m-am imbracat, mi-am luat ghiozdanul si am plecat pe usa, urmata de Sasuke, Naruto fiind deja plecat. Sasuke a ramas in curtea scolii probabil... nu mai era nimeni in spatele meu... era foarte intuneric, in fata mea, ca din senin aparura doi barbati beti, se pare. Ambii imi spusera:
- Hei papusa, nu ai vrea sa vii cu noi? Spusera incercand sa puna mana pe mine, dar eu am facut un pas inapoi, putin speriata, dar am capatat curaj imediat.
Cred ca acei barbati nu stiau ca eu nu eram asa inocenta precum par. Eram foarte puternica defapt. Unul se repezi spre mine dar i-am dat un cot in cap, un picior fix la „cutia lui cu viteze”. Cazu pe jos. Al doilea veni si el. Un picior in mutra urmata de un rapid pumn in burta, si acesta cazand pe jos. Am plecat mai departe lasandu-i plini de vanatai in mijlocul strazii. Nestiind, eu eram urmarita de cineva. Am dat coltul si, spre surpriza mea, aceiasi doi barbati ma asteptau.
- Mai vreti? Atunci va mai dau! Am raspuns eu tupeista.
Dar spre ghinionul meu nu erau singuri. In spatele lor au mai aparut 4 barbati, iar in spatele meu inca 4.
- Sa te vedem cum te lupti cu noi toti acum! Spuse unul din ei cu un ranjet diabolic pe fata.
Toti barbatii tabarara pe mine, vrand sa faca ce ar face orice barbat cu intentii rele, vazand o fata singura pe strada. Am inceput sa strig disperata! Din fericire, cineva m-a auzit! Un baiat a aparut din cer parca (defapt dintr-un copac de aproape) si incepu sa ii ia la bataie pe cei 10 barbati. Eu ma facusem ghem asteptandu-ma la ce e mai rau. In cateva minute am deschis ochii si baiatul se apropia de mine, cu toti cei 10 barbati, stand pe jos in jurul lui. Eu m-am dat putin inapoi, deoarece nu ii vedeam fat si imi era frica, la lumina unui felinar aprins am vazut fata salvatorului meu. Era hiar Sasuke. Imi dadu mana si ma ajuta sa ma ridic. Eu am spus cu putin tremur in glas:
- M-multumes S-sasuke kun.
- Pentru nimic, dar data viitoare sa fii mai atenta. Imi spuse el.nu avea pic de gheata in ochii sau raceala in cuvinte...
Ma uitam fix in ochii lui si el fix in ochii mei. Intr-un final el spulbera tacerea:
- Vrei sa te conduc acasa?
- Sigur. Am raspuns eu.
Drumul catre casa parca a durat o vesnicie in care nici unul din noi nu a spus nimic. Am intrat in casa spunand, bineinteles inca un multumesc, buna seara si noapte buna salvatorului meu. Imediat ce am intrat in casa am facut un dus, mi-am luat pijamalele si m-am bagat idrect in pat, adormind cu gandul la salvatorul meu...
Sper sa postez contul urmator cat mai repede 
27.4KB
Modificat de anamaria.cupes (acum 17 ani)
_______________________________________
Mie imi e frica de multe lucruri... dar cel mai frica imi este sa cred... sa cred in vorbe...
Dar este un lucru in care cred... si nimeni nu ma poate face sa nu cred in... iubire, iubirea ce iti da aripi de lumina de vis si fericire... e ceva in care eu cred... multi canta cantul dragostei...dar nu multi stiu defapt ce canta...
|
|
![sakura sasuke (my fic bucur makr cineva imi comenteaza mie ficul... [edit aly] spam ...::♡Anime Fantasy♡::...](/img/pics/animeandmangaforever.3xforum.ro/ok_10542.jpg)
