Poze animeandmangaforever de la 1805 la 1844

cap. 17. distractia la devreme, profesorul le da buna! trezirea, trebue sa mergem sa cred ca

Cap. 17. Distractia la lac Dimineata devreme, profesorul le da desteptarea elevilor. -Neata buna! Trezirea, trebue sa mergem sa exploram. -Ceee!!! Cred ca glumiti? Zise un elev dintr-un cort. -Nu glumesc deloc! Deci sa mergem. -Domnule profesor, e ora 5 dimineata, nici macar soarele nu a rasarit. -Nu e 5, haideti nu fiti puturosi. Sa va vad in picioare aici langa mine si langa iubitica mea. -Domnule profesor… -Da, ce vrei sa ma intrebi Yukyo? -“Iubitica” dumneavoastra e invizibila? -Nu, de ce? -Pentru ca ati zis sa vin in picioare langa dumneavoastra si langa ea, corect? -Da, asa-i… Si? -Cum si? -Tot nu inteleg! -“Dar prost mai esti!”. Ea nu e langa dumneavoastra. Ati priceput acuma? -Cum nu e langa mine? E chiar a… iubito, unde esti? -Prostule… ma pun si dorm in continuare… si va sfatuiesc sa facem toti la fel. -SUNTEM TOTI DE ACORD CU TINE. SOMN USOR. -Da, somn usor. Ayumi haide aici langa mine. Vreau sa te strang in brate. -Sigur, si il saruta pe buze dupa care se puse langa el, iar acesta o stranse in brate. -Iubito, unde esti? Sper ca nu a adormit dupa ce m-am chinuit atata timp sa ma imbrac si sa o trezesc pe deasupra. Off… Aici erai! Ce faci? Nu se poate, inca dormi? -Zzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzz! -Haide, ce exemplu le dai elevilor mei! Daca tu nu te trezesti cum vrei sa o faca ei? -Lasa-ma odata in pace. E ora 5 DIMINEATA. Mai dormi si tu odata, toata ziua numai dai din gura. Alege, ori vii si dormi cu mine, ori iesi afara si nu ma mai deranjezi. -Ies afara! -Bine, dar sa te intorci cand ma trezesc eu, adica maine. -Sa o crezi tu! “Cand ajung acasa, o schimb cu alta! Nu o mai suport, dar pana atunci trebuie sa fac rost de un cort unde sa pot dormi in seara asta!”. Cine are un cort de impumut? Insa nimeni nu il baga in seama, fiindca toti dormeau. Iar profesorul se lasa pagubas si se duse sa se plimbe prin padure. Cat timp merse. Nu isi dadu seama ca se indeparta prea mult de tabara si ca se pierdu. Ajuns intr-un sfarsit, la marginea padurii incepea sa vorbeasca singur si dintr-o data… -Aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaahhhhhhhhhhhhhhhhhhhhh! Prin toata padurea se auzi zgomotul pe care il facu profesorul. Acesta cazu intr-o prapastie mare, si la norocul pe care il mai avea, se impotmoli intr-un copac crescut pe marginea prapastiei. Dar din pacate isi pierdu constiinta, si nu se mai putea misca deloc. Intre timp in tabara, elevii se trezira si se gandira doar la un singur lucru: cand vor merge sa faca baie in lac. -Deci cand mergem sa facem baie? Intreba Hitomi fara sa mai aiba rabdare. -Daca te grabesti dute inainte. -Sigur Ai, ma crezi prost! -Da! -Sa vezi ce iti fac cand te prind in apa! -Asta doar daca ma prinzi. -Ce vrea sa insemne asta? -Pai, vrea sa insemne… (se apropie de Hitomi si ii sopteste la ureche)… ca nu ma voi duce la lac. -Atat iti trebuie. -Ma duc sa stau putin la umbra co[acului. Distractie placuta Hitomi! -Aha, s-o crezi tu. -Hei, ce crezi ca faci? Lasa-ma jos! -Nici sa nu te gandesti ca te las jos. -Prostule, te urasc. -Nu-i bai, si eu te urasc ca nu vrei sa te vad in costum de baie. -Unde ma duci? -Unde crezi… sa iti iei costumul de baie. -Si daca nu vreau? -Cred ca nu vrei sa aflii ce vrei sa patesti. -Off, cred ca pana la urma voi muri. -Da, vei muri fiindca te voi omori eu daca nu te imbraci. -Fie, oricum ai sa platesti tu pentru asta. -Da, da cum zici tu. Acum baga-te in cort si schimba-te. -Bine, dar daca intrii sau ma spionezi nu ma mai imbrac. -OK! -Ce bine e sa fii indragostit! Suspina Bakin. -Ce, vrei sa zici ca nu esti indragostit de mine? -Nu, Jeanne… -Ce, nu imi vine sa cred! -Am vrut sa zic ca sunt indragostit, hei, unde fugi? Asteapta-ma! Sa nu te ratacesti sau sa patesti ceva. -Nu vreau sa te mai vad! -JEANNE!!! Cand cei doi alergara in padure, Ai se schimba in costumul de baie, care statea superb pe ea, iar Hitomi, nu mai avea cuvinte si ramase stana de piatra, ceilalti erau gata si le spuse sa porneasca odata, caci altfel nu vor mai ajunge. Profesorul inca era in acea prapastie, incostient. Bakin si Jeanne erau tot in padure, alergau. In sfarsit, ajunsi la lac, copii au inceput sa isi puna prosoape pe jos si si-au adus cateva gustari, si umbrele. -Deci, in sfarsit, voi inota. Vii Ai? -Nu, cred ca voi sta pe patura sa ma bronzez. -In nici un caz. Vii in apa. Doar nu crezi ca m-am chinuit atata timp sa te imbrac in costumul de baie. -In primul rand nu tu m-ai imbracat, si in al doilea rand nu te-am pus sa ma pazesti pana ma imbracam. -Doar nu credeai ca voi rata aceasta sansa. Dacac nu vii tu, te voi lua in brate si te voi arunca unde e apa mai adanca! -Doar sa indraznesti! -Haide, vino la Hitomi. -Dispari! -De ce nu vrei sa vii in apa? Hmm? -Pai… vezi... stii... -Ce sa vad? Ce sa stiu? -Aaaa… -Cred ca pricep, nu stii sa inoti, asa-i? -Cum ti-ai dat seama? -Dupa felul in care vorbeai si cum te indeparta-i de apa. -Da, asa-i! Nu stiu sa inot, dar nu vreau sa afle nimeni, bine? -Dar de ce? -Fiindca vor rade de mine! -Nu vor rade! -De unde stii tu? -Uita-te si tu putin, nici verisoarele tale nu stiu sa inoate. -Bine, ele sunt mai mici decat mine si in plus eu sunt mare si ar trebui sa stiu sa inot. -Scuteste-ma de explicatii! Uite-te la surorile certarete, ele stiu? Dar colegele tale? -Da vad, nici ele nu stiu! -Haide, unde? -Te voi invata sa inoti, unde credeai ca te duc? -Sigur, dar sa nu ma lasi singura. -Haide! -Bine! Cei doi se du-se in apa, unde Hitomi o invata pe Ai sa inoate, iar cei doi se distrara de minune. Dar nu numai cei doi se distrara, si ceilalti la fel. Insa, Bakin si Jeanne, tot in padure erau. -Jeanne, unde esti? JEANNE!!! Unde poate fi. Fir-ar sa fie, i-am pierdut urma! -Aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa!!!!!!!!!!!!!!!!!!! -Jeanne! Unde esti? Jeanne, esti bine, ai patit ceva? Esti teafara, zi-mi ceva? -Uita-te… acolo… jos… -Ce, unde? O nu!!! Trebuie sa ii anuntam si pe ceilalti! Repede, pana nu e prea tarziu. Haide. -Da. -Ai vazut ca poti, doar nu ai vrut! -Multumesc Hitomi. Pentru asta primesti ceva! -Ce… Ai il saruta cazand in apa amandoi. -Sa stii ca a meritat sacrificiul. -Ma bucur. -Apropo, stii pe cine nu am vazut astazi? -Nu pe cine? -Pe profu. -Chiar unde o fi, de obicei ne facea morala la ora asta! -O fi pe undeva in padure, se plimba. -Oricum e mai bine fara el. -Rea mai esti. -Stiu. -Uite-I pe Bakin si Jeanne! Ce faceti? Nu veniti in apa? -Nu… e… timp… pentru… asta… -De ce vorbesti asa de greu? -Prost mai esti Hitomi, vorbesc din cauza ca au alergat pana aici. Corect? -Da… veniti repede… pana nu… e prea… tarziu… -Unde? Intreba Yukyo. -Ce se intampla, raspunde odata? -Nu o sa va vina sa credeti... Hitomi in apa, se joaca cu mingea